1 martie 2022. Nu, n-am avut Covid, am facut trei doze de vaccin, sunt in telemunca, in siguranta, sunt ok. Altceva vreau sa scriu. M-a convins razboiul din Ucraina sa-mi fac cont de Telegram pentru a urmari informatii de pe front. I-am pus notificare cum e soneria de la usa. Ding dong! A sunat de patru ori. Prima data Marius, un fost coleg, care m-a intrebat daca razboiul din Ucraina m-a pus sa-mi fac cont. Hahahaha, ce bine ma stii. Da, chiar el. Doua alte notificari de la pustani de 20-25 de ani care si-au exprimat dorinta sa ma cunoasca si au primit block. Si un al patrulea ding dong!
- Hi, I just came frun Ukraine and i dont know anyone here. I just want to have someone to chat. Because i can t stop myself to think about the war.
Damn! Mi s-au cam inmuiat picioarele cand am citit si cred ca daca imi cerea luna de pe cer, faceam cumva. Am vorbit pe Telegram in ziua aceea destul de mult. Mi-a spus ca a venit in Romania sa aduca pe cineva spre Germania si apoi se intoarce sa mearga la razboi. Ca sta la un hotel la doi pasi de mine, si atunci i-am zis sa iesim, cand ieseam cu cainele. Bineinteles ca ningea ca la balamuc, frig la fel. Cand m-a vazut m-a strans in brate pana erau sa-mi dea lacrimile. 33 de ani. Profesor IT in Turcia, cu o cafenea in Antalya. Kurd. A facut doi ani de inchisoare pentru trafic de droguri. Zice ca a facut inchisoare pentru ca era kurd. A venit pandemia si a inchis cafeneaua. Si-a dat seama ca trebuie sa plece din Turcia. Pentru ca e kurd si pentru el Turcia nu-i poate oferi nici libertate nici respect. A plecat in Ucraina, la Odessa. A cunoscut o fata la o luna dupa ce a ajuns acolo, la trei luni s-au casatorit. De fapt ea era cea pe care a adus-o spre Germania, prin Romania. Nu s-au inteles, dar nu au divortat. Vrea sa mearga sa lupte in Ucraina pentru ca in Ucraina s-a simtit pentru prima oara respectat. I-am zis ca daca scapa cu viata il duc cu cortul la Marea Neagra. M-a pus sa promit. I-am legat un snur de martisor de mana. Am inghetat ca naiba. Am plecat. Sper sa scape cu viata.